15/03/2026
Investiții mai multe, disciplină în cheltuirea banului public și valoare adăugată din fonduri europene.
Sunt direcțiile pe care și le-a asumat premierul Ilie Bolojan ca să țină România pe o traiectorie sănătoasă într-o perioadă complicată nu doar din punct de vedere economic, dar în care presiunea asupra bugetului de stat se simte din ce în ce mai apăsat.
Proiectul de buget din acest an este, în primul rând, un instrument de corectare a dezechilibrelor acumulate în logica păguboasă "cheltuim astăzi și mai vedem mâine cm plătim". Această logică i-a adus mereu aproape de faliment pe cei nechibzuiți, pentru că înseamnă să plătești și datorii, dar și costuri de finanțare mari când intri în spirala împrumuturilor.
De aceea, premierul Ilie Bolojan pune accentul pe investiții. Aproape 164 miliarde lei sunt alocați pentru proiecte de dezvoltare, cu mult peste nivelul anului trecut, ceea ce înseamnă că vom avea investiții publice la peste 8% din PIB.
O parte importantă a acestor resurse (două treimi) vine din fonduri europene, pentru că țara noastră are de atras peste 10 miliarde euro în perioada următoare, bani care vor accelera proiecte de infrastructură, modernizarea sistemului medical, digitalizarea administrației și investițiile în energie.
Da, Energia devine una dintre priorități – creșterea este de 268%, iar atenția pentru acest domeniu e un semnal clar că România e decisă să-și asigure securitatea energetică și să reducă dependențele externe. Vedem cu toții cât de important e să fim pe picioarele noastre când lucrurile escaladează în plan geopolitic.
Avem o creștere de 16% și pentru cheltuielile din Apărare, unde fiecare leu investit aduce mai multă siguranță pentru români și contribuie la stabilitatea regională.
Și Educația e un pilon important, iar bugetul prevede o creștere de 6%, cu resurse suplimentare pentru programe destinate elevilor (de exemplu, "Masă sănătoasă") și pentru modernizarea infrastructurii școlare.
Sigur, există și domenii unde alocările scad, însă în multe situații vorbim despre schimbarea sursei de finanțare, nu despre abandonarea investițiilor, și aici e cazul unor proiecte care sunt transferate către programe europene sau către mecanisme de finanțare multianuale, așa cm se întâmplă în Sănătate și la Transporturi.
Pe de altă parte, administrațiile locale primesc în continuare resurse importante pentru dezvoltarea comunităților, cu alocări care depășesc 86,4 miliarde lei, adică un plus de 7,4 miliarde lei față de 2025.
Dincolo de toate aceste cifre, miza este uriașă pentru România, pentru că din acest an putem începe să vedem cm funcționează o economie sănătoasă, cu efecte pe termen lung. Cu fonduri europene absorbite la timp și cu disciplină bugetară, statul poate să recupereze întârzierile adunate în infrastructură, energie, sănătate și digitalizare.
Criticii proiectului de buget pe 2026, îi știți pe cei care pun bețe în roate de atâtea luni, se opun, de fapt, principiului ca statul să recapete controlul asupra finanțelor publice. De ce o fac? Știți bine și asta: pentru a proteja rețeaua de privilegiați și "rentieri" politici abonată de zeci de ani la banii publici.
Înainte de a arunca piatra în bugetul propus de Ilie Bolojan, toți acești critici au de răspuns la o întrebare: ce alternativă au? Pentru că, dacă alternativa e ca România să repete modelul economic care a adus-o în situația în care are de plătit dobânzi anuale de 60,8 miliarde lei pentru a face mofturile unora, atunci să nu aibă așteptări că PNL o va susține.
România are nevoie, în sfârșit, de un buget prin care statul să preia nota de plată pusă în cârca românilor.
