23/12/2021
📃🇹🇩 SCRISOARE PENTRU ROMÂNII
CARE ȘI-AU ÎMPACHETAT ROMÂNIA ÎNTR-O VALIZĂ
Mai țineți minte, când eram mici, ne jucam inocenți ”Ce încape într-o valiză?”…Și, când ne venea rândul, dacă spuneam orice era fizic mai mare decât o valiză, eram eliminați din joc… Ce mici eram, ce inocenți…
Habar n-aveam atunci că vom crește mari și, peste doar câțiva ani, mulți dintre noi vor răsturna legile fizicii și vor reuși să împacheteze într-o valiză chiar și ceea ce nu încape într-o valiză.
Scriu asta pentru tovarășii din curtea blocului. Care au făcut, nu știu cm au făcut, dar au îndesat în valiză și mingea Artex, peticită, și rațele și vânătorii, și țevile tuberman cu cornete din foi de caiete. Au împăturit până și terenul de la bloc, unde jucam miuță, l-au pus în valiză, s-au așezat cu genunchii pe ea și au tras fermoarul. Și, de atunci, nu i-am mai văzut niciodată. Dar știu că-s bine. Pentru că de aceea au plecat departe: ca să le fie bine.
Scriu asta pentru verii și verișoarele din curtea bunicilor. Nici până în ziua de azi nu știu cm le-a încăput într-o valiză tot dorul de copilărie. Dar știu că au plecat cu el departe. Cu dorul și cu tava cu plăcinte a bunicii. Cu dorul și cu poveștile lui Bunu, întors pe jos din războiul cel mare. Cu dorul și cu toate cireșele, și prunele, și corcodușele din spatele casei. Au plecat cu dorul într-o valiză. Ca să le fie bine. Dar știu că nu are cm să le fie mai bine decât în copilărie. Nicăieri nu are cm să-ți fie mai bine decât pe dealurile copilăriei.
Scriu asta pentru colegii mei de clasă care au lipsit de la întâlnirea de 10 ani. Au pus într-o valiză toate caietele, oracolele, bilețelele, fițuicile…Și-a mai încăput și Școala în singura valiză cu care s-au îmbarcat către o lume mai bună. Știu că și ei sunt bine. Chiar dacă au trecut atâția ani nevăzuți. Știu că sunt bine pentru că ei știu... Așa cm era, Școala pe care am făcut-o i-a învățat să știe. Și să fie primii oriunde ar fi aterizat zborul care i-a dus departe pentru totdeauna.
Scriu asta pentru sora mea. Care, a doua zi după nunta mea, a pus într-o valiză haine, fotografii, toată dragostea în care am fost crescuți și s-a ”măritat” cu un Pământ al Făgăduinței. Cred că i-a încăput și limba română într-un buzunar al valizei…pentru că azi când mă văd pe FaceTime cu băieții ei, nepoții mei, cei mici, născuți acolo, nu mă salută cu ”Hello!”, ci cu ”Salut!”.
Scriu asta pentru tovarășii tăi din curtea blocului, pentru verii și verișoarele tale, pentru foștii tăi colegi de clasă, pentru frații și surorile tale. Scriu asta pentru milioane de români cărora nu credeam, ce inocenți eram, că o să le încapă toată viața într-o valiză.
Scriu asta pentru zecile de mii de români care au împachetat și anul acesta România lor într-o valiză și au înființat, peste noapte, ”România-lor-de-dincolo-de-România”.
Scriu asta pentru toți cei care au părăsit România, dar nu s-au lăsat părăsiți de România. Pentru că ei au făcut ca România să încapă într-o valiză.
Cu dragoste și respect, un român care vă mulțumește,
Mihai Morar
P.S. Am scris această scrisoare de mulțumire la îndemnul celor de TransferGo Romania. Ei simt cel mai mult curajul celor plecați de acasă și grija lor pentru cei de acasă, oferindu-le românilor din diaspora garanția că banii lor ajung rapid și în siguranță la cei dragi. Respect pentru lupta lor! Știm cât valorează pentru România🇹🇩 👉 https://bit.ly/MihaiTG
P.S. Dacă vrei să îi mulțumești unui român care a împachetat România într-o valiză, distribuie-i, te rog, această scrisoare.
